Prezentarea localității Bumbești-Jiu
Repere istorice
Ca atestare istorică există atât surse documentare (14 decembrie 1514 – actul prin care Neagoe Vodă dă dreptate Mânăstirii Vișina în judecata pentru moșie cu satele Bumbești și Porceni) dar mai ales surse materiale (ruinele Castrului Roman).
Pe teritoriul orașului este situat un Castru Roman construit în anul 106, lucru ce dovedește vechimea sa, cât și Mânăstirile Lainici și Vișina datând din secolul XIV.
Așezare geografică
Orașul Bumbești-Jiu este cuprins între paralela 45°10' latitudine nordică și meridianul 23°20' longitudine estică la jumătatea distanței dintre Ecuator și Polul Nord în plina zona temperata.
Ca încadrare în județ, teritoriul administrativ al Orașului Bumbești-Jiu se plasează în partea de nord a județului și în zona centrală a acestuia, făcând graniță cu județul Hunedoara (la nord) și având ca vecini municipiul Târgu-Jiu (la sud) și comunele Mușetești (la est ), Schela și Turcinești (la vest).
Formele de relief întâlnite în limitele teritoriale studiate sunt în cea mai mare parte munții (aici făcându-se demarcația între munții Vulcan și munții Parâng ) care se continuă către sud cu zona de dealuri. Orașul Bumbești-Jiu este străbătut de la Nord la Sud de râul Jiu.
În unitatea administrativă Bumbești-Jiu sunt cuprinse și localitățile Curtișoara, Lăzărești, Pleșa și Tetila.
Suprafața:
Suprafața administrativă totală a Orașului Bumbești-Jiu conform Planului Urbanistic General întocmit în anul 1997 era de 21402.40 ha, din care în intravilan 1076.63 ha.
Din suprafața totală de 21402.40ha terenul agricol ocupă 4981.10 ha, adică 23.27%. Defalcarea terenului agricol după folosința și suprafața ocupată este următoarea: arabil – 1580.70 ha (7.38%), pășuni 2053.30ha (9.59%), fânețe 826ha (3.86%), vii 265.10ha (1.24%), livezi 256ha (1.2%).
Defalcarea terenului neagricol după folosința și suprafața ocupată este următoarea: păduri 15512.70ha (72.48%), ape 235.90 ha (1.1%), drumuri 234.60ha (1.1%), construcții 341.40ha (1.6%), neproductiv 96.70ha (0.45%).
Împărțit pe localități intravilanul orașului este împărțit astfel: Bumbești-Jiu 489.5ha, Curtișoara 226.20ha, Lăzărești 62.51ha,Plesa 106.47ha, Tetila 191.90ha.
Resurse naturale:
Rețeaua hidrografică din zona Orașului Bumbești-Jiu este formată din râul Jiu și afluenții acestuia, curs de apă ce străbate orașul, dar și județul de la nord la sud.
Principalii afluenți ai Jiului pe teritoriul orașului sunt: pârâul Polatiștea (suprafața de bazin de 1050 kmp și o lungime de 55 km) și pârâul Sadu (suprafața de bazin de 95 kmp și lungime de 21 km) care se regăsesc pe partea stânga la care se adaugă alți numeroși afluenți mai mici pe ambele parți ale Jiului (pâraiele Cerbănașu, Chitiu, Porcului, Bratcu, etc.).
Densitatea hidrografica este diferita pe diferitele etaje ale reliefului pornindu-se de la 0.7 – 0.8 km/kmp în zona montana și ajungând la 0.5 – 0.6 km/kmp în zona subcarpatica și la 0.4 km/kmp în zona colinara.
Deși se afla numai în execuție (întrerupte practic din lipsa de fonduri) unul din cele mai importante obiective de investiții ale județului – amenajarea hidrotehnica a râului Jiu – care pe teritoriul orașului are ca obiectiv distinct lacul de acumulare Valea Sadului cu un volum proiectat de 360 milioane mc și cu cele trei centrale hidroenergetice proiectate inițial cu o putere instalata de 57MW capacitați asupra cărora s-a revenit de mai multe ori. Lacul de acumulare amintit, pe lângă funcțiunea energetica de baza va rezolva și alte probleme pentru oraș, județ și chiar în afara acestuia , respectiv asigurarea apei pentru irigarea unei suprafețe de peste 70.000 ha (în județele Dolj si Gorj), asigurarea unui debit suplimentar de 7.5mc/sec pentru alimentarea cu apa a localităților, apărarea împotriva inundațiilor și mai ales depoluarea apelor râului Jiu prin decantarea și sedimentarea suspensiilor rezultate din exploatările miniere din bazinul carbonifer Petroșani.
Amenajarea hidroenergetica a râului Jiu, sectorul defileu cuprinde doua centrale pe derivații, după cum urmează:
-CHE Dumitra
-CHE Bumbești.
Sectorul de defileu al râului Jiu cuprins între Livezeni și confluența cu râul Sadu, are o lungime de 30 km dispunând de un potențial hidroenergetic de 52 MW, respectiv de o energie de 460 Gwh/an.
Valorificarea acestui potențial prezinta avantaje multiple, cum ar fi:
-producerea de energie din resurse regenerabile și nepoluante;
-eliminarea în consecință a unor producători de energie bazata pe resurse fosile, care produc o importanta degradare a mediului (emisii de noxe, degradări de teren pentru exploatarea lignitului, halde de steril sau cenușă) sau care necesita eforturi de import (petrol și / sau gaze naturale) împovărătoare pentru economia națională;
-îmbunătățirea bilanțului energetic național într-o perspectivă de dezvoltare durabila întrucât orice producție de energie hidroelectrica reprezintă un câștig absolut de energie (economisind resursele fosile limitate), în timp ce neproducerea sa reprezintă o pierdere irecuperabila de energie.
Vegetația și fauna:
Pădurile ca structura și vegetație forestiera reflecta specificul formelor de relief pe care sunt dezvoltate.
În zona montana se remarca o anumita "etajare" pe altitudine a principalelor formațiuni forestiere și anume gorunete, fagete, amestecături de fag cu rășinoase, molidișuri, etajare mai clara în munții Parâng și mai difuza în munții Vâlcan.
În zona dealurilor subcarpatice se întâlnesc, cu o frecventa mai mare, gorunete pe versanții însoriți și făgete pe versanții umbriți.
Starea generala fito-sanitară a pădurilor se apreciază ca buna, majoritatea arboretelor fiind relativ sănătoase, cu toate ca au fost semnalate și unele atacuri ale dăunătoarelor. Pe ansamblul pădurilor din teritoriul studiat, procesul de stabilire fiziologica a arborilor s-a accentuat mai ales după 1995 afectând în prezent cca 20% din arbori:
-păduri din grupa I cu funcțiuni speciale de protecție a apelor, solului, climei și a obiectivelor de interes național, păduri pentru recreere, monumente ale naturii și rezervații.
-păduri din grupa a II-a cu funcțiuni de producție și protecție, în care se urmărește sa se realizeze în principal, masa lemnoasa de calitate superioara și alte produse ale pădurii și, concomitent, protecția factorilor de mediu.
Pe lângă activitățile de baza, ce constau în efectuarea împăduririlor (cca 0.8ha anual), creșterea, întreținerea și protecția pădurii, organele silvice desfășoară și alte activități de producție cum ar fi: colectarea fructelor de pădure, vânatul, precum și vânzarea masei lemnoase (ajunsa la exploatare într-un volum de 10-11mii mc anual).
În continuare, activitatea organelor silvice va trebui sa pună accent deosebit pe dezvoltarea și valorificarea pădurii ca element constitutiv al peisajului cu multiple funcțiuni, ca protecție împotriva forțelor naturale cu rol distructiv, protecția rezervelor de apa potabila, loc de odihna pentru o mare parte a populației.
Începând cu luna ianuarie 2006 s-a instituit regimul de arie naturala protejata și s-a aprobat încadrarea în categoriile de management corespunzătoare parcul național Defileul Jiului în vederea conservării diversității biologice. Astfel cu ocazia lucrărilor de amenajare a fondului forestier, toate pădurile incluse în parcul național se încadrează în grupa I funcțională, iar pădurile din zonele de conservare speciale se încadrează în categoriile funcționale corespunzătoare tipului I funcțional, conform normelor tehnice în vigoare pentru amenajarea pădurilor).
Clima și relieful:
O analiza succintă a formelor de relief plasează Orașul Bumbești-Jiu exact la confluența munților Vâlcan (către vestul județului) cu munții Parâng (către estul județului), zona muntoasa se continua cu zona de dealuri.
Clima este în general temperat continentală cu o varietate de nuanțe determinate de circulația atmosferica și de componentele de relief prezente și se caracterizează prin următoarele particularități:
-radiația solara este în jur de 1000 kcal / cmc / an în nord și creste la cca 1100 kcal / cmc / an în sud.
-temperatura medie anuală variază între 3°C în zonele de munte, 8°C în zona colinara și cca 10° C în zona depresiunilor intracolinare.
-temperatura medie a lunii ianuarie (cea mai friguroasa) este de -5°C iar a lunii iulie (cea mai călduroasă) este de 22° C.
-precipitațiile au o distribuție neuniforma în teritoriu și scad de la nord la sud de la 1900 mm/an la cote de peste 1600m, la 950 mm/an în zona colinara cu maxime în mai, iunie, noiembrie și minime în februarie
-stratul de zăpadă are o repartiție neuniforma, în zona montana înalta durează 180 – 200 zile c grosimi ce pot atinge 80 – 90 cm, scăzând în zona de deal de 60 – 80 zile / an.
-vanturile dominante sunt din direcția nord – vest către sud – est.
Solurile întâlnite în zona de studiu sunt foarte variate și specific formelor de relief pornind de la zona de munte cu soluri brune acide, soluri brune podzolice continuând în zona colinara cu soluri brune podzolice și ajungând în zona depresionara în care predomina solurile brune.
Mediul de afaceri:
În Orașul Bumbești-Jiu exista o unitate industriala – UM SADU – care are ca obiectiv fabricarea de produse speciale pentru apărare și produse economice de larg consum.
În rândul unităților industriale se înscriu cele patru cariere de materiale de construcții ale căror produse au căutare atât în județul Gorj, cat și în afara acestuia la modernizare drumuri, cai ferate, construcții industriale și civile, etc.
Precizam de asemenea ca în luna mai 2003 s-a înființat SC Parc Industrial S.A. Bumbești-Jiu, la fosta UM Sadu II, fiind sub tutela Consiliului Județean Gorj. Acest parc industrial are o suprafața de 18,9ha, din care suprafață construită este de 40 % din suprafața totală și are toate utilitățile: rețea de drumuri, cale ferata, alimentare cu apa, canalizare, stație de epurare, gaze naturale, energie electrica, în concluzie o infrastructura foarte puternica.
Leoni, furnizor global de soluții de management al energiei și datelor în domeniul construcțiilor de autovehicule și alte domenii industriale, a inaugurat oficial pe 30 mai 2018 fabrica ce aparține de Leoni Wiring Systems Pitești. Noua fabrică și-a început producția la data de 15 ianuarie 2018 și funcționează în Parcul Industrial de la Bumbești-Jiu, în locul firmei italiene Pirelli, cu 3 familii de cablaje motor pentru clienții Dacia și Renault-Nissan.
În oraș sunt în evidență aproximativ 400 societăți comerciale. De asemenea, exista 90AF și activități pe persoane fizice. Societățile comerciale cu activitate sunt profilate pe producție industriala, semifabricate, prestări servici, comerț (cea mai mare parte), produse alimentare, etc.
În localitate activează și Serviciul Public Administrativ cu aproximativ 25 de angajați, care se preocupă de gospodărirea orașului.
Turismul:
Teritoriul administrativ al Orașului Bumbești-Jiu, se înscrie în arealul turistic montan și deține un valoros potențial turistic caracterizat printr-un cadru natural generos prin toate componentele sale dar și prin importante atracții turistice antropice. La aceasta se adaugă păstrarea unor vechi ocupații și meșteșuguri, a unor frumoase datini și obiceiuri populare.
Zona aceasta cuprinde o concentrare deosebita de obiective turistice, atât în aria montană cât și în cea deluroasă și depresionara subcarpatica ce se impune prin:
-aspecte peisagistice de mare densitate în care defileul Jiului este de o deosebita frumusețe;
-versanții sudici ai munților au mari disponibilități pentru realizarea amenajărilor necesare practicării sporturilor de iarna (îndeosebi în zona Balea – Lucaturile) la altitudini de 1450 – 1500m;
-areale forestiere extinse în zona montana ca locuri ideale pentru recreere și odihna;
-important fond cinegetic;
-muzeul de arhitectura populara de la Curtișoara;
-mânăstirea Lainici și alte biserici de lemn cu valoare de monumente;
-posibilitatea folosirii lacului de acumulare ce urmează sa se realizeze ca loc de recreere și odihna (prin activități sportive)
Deoarece accesul în zona se asigura pe drumul național DN 67 și prin alte drumuri modernizate se apreciază ca se poate practica un turism complex, montan, sporturi de iarna, alpinism, pescuit sportiv și vânătoare, turism cultural.
Structurile turistice de primire sunt reduse ca grad de confort și număr de locuri, înregistrându-se ca structuri organizate numai complexul Lainici care are însă o pondere de sub 5% din numărul turiștilor ce vin în județ.
Patrimoniul cultural:
Lista monumentelor situate pe teritoriul municipiului Bumbești-Jiu este următoarea:
-ruinele Castrului Roman de piatra și așezare civilă din sec II și III din localitatea Bumbești-Jiu pe malul stâng al Jiului de o parte și de alta a drumului național.
-Castrul Roman de pământ și așezare civila din sec. I – II din localitatea Bumbești-Jiu în locul numit "Vârtop" la 1 km de localitate.
-Ruinele din epoca medievala sec XIV – XV în localitatea Bumbești-Jiu în fostul sat Valea Sadului în punctul "Luncani".
-Castrul de pământ din sec. I – II din satul Pleșa pe malul drept al Jiului la 1 km vest de sat.
-Mânăstirea Lainici și schitul Locuri rele.
-Biserica "Sfântul Nicolae" (1760) din localitatea Bumbești-Jiu
-Biserica "Sfânta Treime" a Mânăstirii Vișina (sec. XIV) cu ruinele turnului Clopotniței în localitatea Bumbești-Jiu.
-Biserica "Sfântul Nicolae " din satul Lăzărești.
-Biserica "Schimbarea la fata" (1702) din satul Tetila.
-Muzeul arhitecturii populare, Cula Cornoiu (sec. XVIII), biserica "Sfântul Ioan Botezătorul" (1820), case și conace țărănești, instalații agricole, în satul Curtișoara.
În același timp prin Decizia Delegației Permanente a Consiliului Județean Gorj, nr. 82/1994 s-au stabilit zone și monumente ala naturii din județul Gorj, conform căruia, pentru Orașul Bumbești-Jiu sunt nominalizate următoarele zone care au un regim de protecție speciala stabilita prin actele normative în vigoare:
a)Rezervații forestiere:
-Pădurea Chitu – Bratcu pentru pădurea de conifere.
-Pădurea Gornăcel- satul Pleșa – pentru primul silvestru.
b)Rezervații geologice:
-Piatra "Sfinxul Lainicilor".
-Stâncile de la Rafaila.
c) Parcul National „Defileul Jiului ”
Infrastructura rutiera și de transport:
Din punct de vedere al accesibilității, teritoriul Orașului Bumbești-Jiu are o buna accesibilitate atât de la centrul județului (municipiul Târgu-Jiu), fata de care se afla la o distanta de 18 km și de Orașul Novaci, față de care se afla la o distanta de 37 km.
Rețeaua de cai rutiere din oraș, analizata în contextul legăturilor cu comunele învecinate și cu legăturile de transport județean, este formata din:
-DN 66 Târgu-Jiu – Petroșani;
-DJ 665 care face legătura cu Orașul Novaci și cu zona de nord a județului;
-DC 149 care face legătura cu comuna Schela;
-DC 2, 3, 3A care asigura legătura cu satele aparținătoare.
Drumul național, drumurile județene și comunale sunt modernizate, calitatea infrastructurii și a sistemului rutier este corespunzătoare.
Lungimea totala a străzilor din intravilan este de 55.11 km din care 13.235 km reprezintă drumul național, 8.725 km drumul județean și 33.15 km este reprezentat de străzile propriu – zise din Orașul Bumbești-Jiu (6.2 km) și de străzile rurale și drumurile locale (26.95km).
Căile de comunicație reprezentate de căile ferate și căile rutiere au o densitate peste media pe județ, fapt ce demonstrează o data în plus gradul de dezvoltare al orașului.
Rețeaua de căi ferate este reprezentata în primul rând de calea ferata normală ce traversează orașul de la nord la sud și care face legătura între Oltenia și Ardeal prin defileul Jiului cu un circuit simplu, electrificat și cu o capacitate scăzută de transport.
Energia electrica:
Alimentarea cu energie electrica a localităților se asigura din sistemul energetic național prin intermediul liniilor electrice a stațiilor și posturilor de transformare (LEA 220 KV Paroșeni – Târgu-Jiu, LEA 110KV Paroșeni – Bârsești, LEA 110KV Paroșeni – Bărbătești, respectiv stațiile electrice de transformare 110/20KV și posturile Parângul ca și de transformare).
Este de menționat faptul ca Orașul Bumbești-Jiu este și un producător de energie electrica prin centrala hidroelectrica de pe râul Sadu cu o putere instalata de 1.6 MW la care se vor adăuga în viitor centralele aferente complexului de lucrări hidroenergetice de pe râul Jiu.
Telecomunicații
Pe teritoriul Orașului Bumbești-Jiu se afla importante instalații de telecomunicații care deservesc nevoile locale, ale județului și la nivelul întregii tari. Astfel pentru telefonia interurbana teritoriul orașului este străbătut de cablul coaxial Târgu-Jiu – Petroșani și cablul cu fibre optice pe direcția Craiova – Târgu-Jiu – Caransebeș.
Pentru nevoile orașului a fost montata o centrala telefonica digitala cu o capacitate de 1500 de posturi telefonice la care se adaugă încă 500 suplimentare.
Din punctul de vedere al telefoniei mobile, teritoriul localității este acoperit de antenele a patru companii (Vodafone, Orange, Telekom, RDS-RCS).
Construcții, terenuri
Pe teritoriul Orașului Bumbești-Jiu sunt 4327 locuințe repartizate astfel: în Orașul Bumbești Jiu 3114, în satul Pleșa 186, în satul Lăzărești 152, în satul Tetila 481, în Curtișoara 394. Suprafața locuibila este de 114442mp.
Suprafața bilanțului teritorial administrativ demonstrează caracterul montan al orașului după cum urmează:
Arabile 1580.7ha (7.38%)
Păduri 15512.7ha (72.48%)
Pășuni 2053.3ha (9.59%)
Fânețe 826ha (3.86%)
Vii 265.1ha (1.24%)
Livezi 256ha (1.20%)
Ape 235.9ha (1.1%)
Drumuri 234.6ha (1.1%)
Construcții 341.40ha (1.6%)
Neproductiv 96.7ha (0.45%).
Din suprafața totala de 21402.40ha a teritoriului administrativ al municipiului, terenul agricol ocupa 4981.1ha (23.27%), iar intravilanul 1076.63 ha.