POZIȚIA ȘI LOCALIZAREA GEOGRAFICĂ

     La ieșirea Jiului din defileu unde își sporește apele cu ale râului Sadu, pe partea stângă, Județul Gorj ne umple ochii și inimile de bucuria candidă a întâlnirii cu localitatea Bumbesti-Jiu.Sub aspectul așezării sale matematice este cuprins între paralela 45010’ latitudine nordică și meridianul 23020’ longitudine estică.
     Datorită așezării geografice, teritoriul orașului este bine adăpostit spre nord, de culmile viguroase ale Parângului ce se înalță la peste 2.500 m, beneficiind în același timp de un climat blând de adăpost, cu ploi suficiente și la timp, cu temperaturi moderate, în care se resimt unele influente ale alunecării maselor de aer rece de la nord spre sud, fapt ce face în final sa se încălzească simțitor la coborâre.
     În partea de nord se învecinează cu municipiul Petroșani, la sud cu Targu-Jiu, la est cu comuna Mușetești, iar spre vest cu comuna Schela. Localitatea este cantonată în depresiunea Bumbesti, care la rândul ei face parte din unitatea fizico-geografică a depresiunii subcarpatice oltene, adică într-o unitate geografică bine individualizată la contactul dintre subcarpați și zona montana la nord. Mai precis, prin depresiunea Bumbesti-Jiu, trebuie sa înțelegem o mică depresiune subcarpatică, de pe clina sudică a Parângului drenată de Jiu, la ieșirea acestuia din strânsoarea defileului.
     La nord depresiunea Bumbești este dominată net de clima sudică a Vâlcanului și Parângului. În acest sens Lucian Badea scrie că privindu-i la scara reliefului întregii țări, munții apar, într-adevăr ca unitate înaltă o treaptă uriașă dar care, văzuta mai îndeaproape este în fond o multiplă succesiune de suprafețe sau trepte... ultima fiind acea suprafață de eroziune a Gornoviței, care domină depresiunea subcarpatică.
     Bazinul Bumbești, este drenat de Jiu, valea sa păstrând o direcție generală NS și fiind adâncită față de nivelul interfluviului cu peste 250m la ieșirea din munți.Poziția hipsometrică a depresiunii Bumbești-Jiu, este de circa 300 m altitudine absolută, fiind dominată în jurul său de nivelul de 800 - 900 m, respectiv platforma Gornovita, ce formează zona plaiurilor vizibile clar mai ales în nordul localității.
     Din studiile întreprinse de unii cercetători cât și din observațiile făcute pe teren s-a constatat că terasele sunt convergente în zona de subzistență de la Bumbești, iar spre sud devin divergente, deoarece la Curtișoara Vădeni pătrund într-o zonă tectonică actuală. Referitor la localizarea vetrelor de sat, se poate spune că sunt cantonate după cum urmează; satul Bumbești și Colonia Sadu, Tetila și Curtișoara se găsesc pe podul unor terase ale Jiului.

CLIMA

Factorii genetici ai climei. În general principalii centri barici care influențează timpul sunt anticiclonii Azorelor, Siberian și zona depresionară din Marea Mediterană. În anotimpul iarnă ca și vara acționează minima central asiatică și alte mase de aer de origine tropicală. Clima în această zonă însă este caracterizată prin formarea unui microclimat specific, datorită aspectului morfologic, respectiv varietatea reliefului, reprezentat prin munții înalți ai Parângului și zona depresionară a culoarului Jiului, care este orientat de la nord spre sud. Pe munți din cauza scăderii presiunii atmosferice și a lipsei prafului, razele soarelui străbat cu ușurință păturile de aer și sunt deci mai intense.
 Temperatura aerului. Valorile regimului termic și schimbările sale neîncetate sunt determinate în mare măsură de creșterea în altitudine a reliefului în raport cu care temperatura medie lunară și anuală scade. Procesele dinamice ca: frecvența circulației adecvate a maselor de aer, frecvența diferitelor fronturi care trec deasupra teritoriului, circulația convectivă, circulația laterală a aerului au un rol hotărâtor în schimbările temperaturii diurne, lunare și anuale. Valorile medii lunare ale temperaturii cele mai scăzute se observă în lunile ianuarie și februarie înregistrate la Târgu-Jiu dar ele se diferențiază apreciabil la Bumbești, în funcție de altitudinea și de Defileul Jiului care are rol în circulația maselor de aer. Pe măsura ce urcăm în munți diferențele se accentuează brusc pe măsura creșterii altitudinii.Înghețul în zona Bumbești-Jiu are data medie a apariției relativ târziu, în a doua decadă a lunii octombrie iar durata medie a zilelor de îngheț este de circa 170 - 180 zile.În rama muntoasă a Parângului înghețul apare în prima decadă a lunii octombrie.
 Umiditatea relativă. În timp ce pe terase valurile umezelii aerului sunt sub 70% în zona de luncă la Luncani, Sadu, Castrul Roman, acestea depășesc 75% - 80%, fiind întreținute de prezența apei și de vegetația abundentă. Din înregistrările consemnate în calendarul naturii se remarcă în general o creștere a umidității relative iarna și o scădere bruscă vara. Iernile sunt relativ blânde cu zăpadă mai puțin abundentă decât în munți, uneori mai mult cu zloată, cu primăveri timpurii, cu ploi bogate la sfârșitul primăverii și începutul verii, cu veri calde și senine și cu toamne prelungite.Putem aminti și bruma abundentă primăvara și toamna în zona depresionară, în timp ce în regiunea montană ea este redusă.
 Precipitațiile atmosferice.
Sunt înregistrate de un punct pluviometric chiar în Bumbești, lângă Primărie, și arată o cantitate anuală de 596,3 mm. Aceste precipitații, relativ bogate, se datorează reliefului muntos în apropierea căruia fronturile se intensifică precum și orientării depresiunii sub formă de culoar deschis spre sud. Repartiția precipitațiilor atmosferice este în funcție de altitudine, de orientarea versanților și de circulația maselor de aer. În timpul verii la apariția precipitațiilor contribuie și convecția termică, care duce la formarea norilor cumulonimbus din care cad acestea. Iernile relativ blânde cu zăpadă mai puțin abundentă decât în munți, uneori mai mult cu zloată, cu primăveri timpurii, cu ploi bogate la sfârșitul primăverii și începutul verii, cu veri calde și senine constituie caracteristica acestei clime de depresiune prielnică pentru dezvoltarea vieții economice.
Presiunea atmosferică.
Media presiunii atmosferice este de 991,6 mb în ianuarie, 990,2 mb în februarie, 994,7 în martie, 987,2 în aprilie, 988 în mai, 990,6 în iunie, 990,1 în iulie, 991,09 în august, 994,6 în septembrie, 998,05 în octombrie, 990,4 în noiembrie și 987,07 în decembrie. Valorile extreme maxime sunt înregistrate pentru luna octombrie, aceasta lună prezentând și pe cele extreme minime datorită răcirii maselor de aer în această zonă.
Vânturile. Regimul vânturilor este determinat în această zonă de activitatea principalilor centri de acțiune: anticiclonul azoric, anticiclonul euro-asiatic (iarna) și ciclonul mediteranean. Direcția maselor de aer este modificată de Munții Parâng și Vâlcan care schimbă în bună măsură direcția inițială și direcția vântului, determinând diferite modificări în funcție de orientarea culmilor, a văilor și culoarelorÎn zonă predomină vânturile din nord și nord-vest. O altă caracteristică a circulației aerului este aceea că din cele 365 zile ale anului, în depresiunea Bumbești foarte puține sunt zilele calme, fără nici o adiere de vânt. Acest fapt se explică prin aceea că între vârful Parângului și fundul depresiunii Bumbești se formează cele două centre locale de maximă și minimă presiune care pun în mișcare, axele de aer pe direcția Nord-Sud. Forma de bazin alungit a ariei depresionare Bumbești și comunicarea directă cu Defileul Jiului face ca masele de aer să circule mai ușor în lungul depresiunii pe direcția nord-sud, mai ales că spre sud nu există nici un obstacol, având o mare deschidere și comunicare cu depresiunea intracolinară a Târgu-Jiului. Este un vânt specific Depresiunii Bumbești-Jiu, vânt cald și uscat care bate de sus în jos (vânt catabatic), de pe înălțimile Munților Vâlcan. Masele de aer oceanic din Vest, atunci când ajung pe versanții vestici își descarcă cea mai mare parte din precipitații, formându-se un regim pluviometric pozitiv. Aerul ajuns în vârful muntelui are o direcție catabatică, coborând sub forma unui aer uscat și cald, pe versanții opuși. Regiunile afectate de Foëhn înregistrează cu circa 100 mm mai puține precipitații decât regiunile înconjurătoare. Frecvența cea mai mare a vântului este primăvara și vara, având consecință scăderea accentuată a temperaturii.
 Date hidrografice. Elemente hidrografice importante sunt întruchipate pe râul Jiu care constituie artera hidrografică principală ce trece prin Bumbești-Jiu și colectează și celelalte rețele hidrografice minore. La ieșirea din defileu și la intrarea în depozitele sarmațiene a depresiunii Bumbești, Jiul își sporește apele prin contribuția destul de substanțială a râului Sadu pe partea stângă care își are obârșiile chiar sub vârful Mândra și a Pârâului Porcu pe partea dreaptă, ce vine de sub culmile Vâlcanului, ambele fiind râuri tipice de munte, repezi și cu văi prăpăstioase. Tot în cadrul depresiunii, exceptând cursurile de apă cu caracter torențial, Jiul mai primește pe partea stângă pârâul Gania care își are izvoarele la o altitudine de 900 m și care în depresiune își schimbă numele în Tetila. Este un pârâu cu apă puțină ce are totuși un curs permanent. În depresiune, Jiului îi este caracteristică lărgirea mai mare a văii, acumulările intense de bolovani mari și pietrișurile precum și formarea unor conuri de dejecție și terase pe suprafețe întinse care ocupă în prezent întreaga depresiune.

SOLURILE

     Solurile din depresiunea Bumbești-Jiu reflectă complexitatea condițiilor genetice, fapt identificat în zonalitatea pe care o reprezintă. Aici întâlnim o succesiune de tipuri genetice de soluri care se desfășoară din zona sudică a depresiunii până în zona montană. Referitor la zona Bumbești-Jiu, se poate spune că principalul proces de solidificare este procesul de bioacumulare slab până la puternic acid în pădure, cu formarea activă și migrația de argilă, caracteristice zonei pădurilor Quercinee în amestec cu alte foioase. Aceasta a dus la o migrație a argilei și la o podzolire slabă. Acestui principal proces de solidificare i s-au alăturat și alte procese locale cum sunt: procesul de gleizare, datorită excesului temporar de apă stagnată, de origine atmosferică, în profilul solului; procesul de gleizare datorită umezelii freatico-capilare a profilului solului în orizonturile profunde, roca mama fiind acidă și puternic scheletică apar solurile podzolice argilo-iluvionale cu schelet. Solurile brun-acide montane de pădure Solurile argilo-fluviale podzolice Solurile silvestre brune podzolice Solurile aluvionare Solurile aluvio-proluviale

DEFILEUL JIULUI

Acesta începe de la confluența cu râul Sadu și ține până la Iscroni, în N.În defileul foarte îngust se varsă în Jiu o serie de pâraie , cu caracter torențial, din care cele mai importante sunt: Măgura Mare, Dumitra, Cerbănașul, Bratcu, Sadu, unele însoțite de drumuri forestiere. Meandrele încătușate ale Jiului în defileu sunt însotite de succesiuni de curbe ale șoselei, de artere de comunicație au fost săpate în stâncă din cauza strâmtorii defileului. Cele două masive Parâng, pe stânga Jiului și Vâlcan pe dreapta acestuia se ridică amenințător de abrupți, au trene de trene de grohotișuri deasupra albiei râului care “ mugește “în încătușarea defileului . Calea ferată Bumbești-Livezeni, construită în 1948, permite una din cele mai impresionante călatorii cu trenul din țara noastră. Privită de pe înălțimea viaductelor, Valea Jiului își desfășoară întreaga ei măreție. Trenul străbate zeci de tuneluri.

VALEA SADULUI

Inaccesibilă-6-7 km de la confluența cu Jiul în amonte, pentru că pe valea ei s-a construit Uzina Sadu I, se poate urca pe firul văii, pe drumul forestier de la Arșeni. Se ajunge după mai mulți Km în locul numit “ Grădinile Sadului”, sectorul de izvoare ale acestui râu, deosebit de pitoresc. Râul Sadu izvorăște din regiunea alpină a munților Parâng, de aceea apa lui este foarte rece și limpede.

MUNȚII PARÂNG

Din orașul Bumbești-Jiu și Lainici se poate urca în munții Parâng, pe trasee turistice marcate , care urmăresc de cele mai multe ori firul văilor. Astfel, pe valea râului Chitiul, din Lainici se poate ajunge în Vârful Recii, dar și în Munții Pietrele Albe, cu vestitele pășuni de la Piatra Argelelor din Bumbești-Jiu la Vârful Gropului, 1559 m altitudine. Acești munți se remarcă, în perimetrul orașului, la altitudinea corespunzătoare , prin pășuni naturale și o vegetație forestieră bogată.

MUNȚII VÂLCAN ȘI PASUL VÂLCAN

Sunt situați în partea dreaptă a Jiului. Orașul Bumbești-Jiu constituie punct de plecare pentru diverse trasee din acești munți. Cel mai frecvent folosită este Valea Porcului. De-a lungul; ei, străbătând cheile cu același nume, pe drumul forestier, se poate ajunge prin pasul Vâlcan în orașul Vulcan din Bazinul Petroșani. Urmând drumul forestier de lânga pârâul Porcu se aude apa ce bolboresește printre pietre. În dreapta și în stânga codrul își apleacă poalele mai să mângâie frunțile oamenilor., în timp ce apa coboară din treaptă în treaptă formând o spumă albă ca laptele. În zona muntoasă această vale îngustă cu versanți povârniți, nu lăsa pe unele porțiuni loc de trecere, frecvent fiind impracticabilă. Secole și chiar milenii, drumul de legătură între Oltenia și Ardeal nu s-a făcut prin sălbaticul și îngustul defileu al Jiului ci peste culme, prin Pasul Vâlcan la 1621 m înălțime pe unde au urcat și armatele romane în drum spre capitala Daciei, pe care au asaltat-o din mai multe direcții. Tradiția a păstrat amintirea acestei treceri, ba s-au găsit șu urme materiale care atestă acest lucru. Stau mărturie dovezi materiale: un depozit de denari descoperit aici. Din dreptul gării Lainici se poate urca la Vârful Sliva –1968 m, dar și la parcelele Bratcului. Patru ore se înaintează în susul văii, după care se ajunge la capătul drumului forestier. De aici, călcând din piatră-n piatră, accesul pe vale devine tot mai greu. Urmează o angajare spre dreapta, într-un urcuș abrupt prin pădurea de fag După o oră se ajunge în golul alpin, foarte aproape de stâna Moiasa. Urmează un binemeritat popas, prilej pentru a trece în revistă minunate priveliști. Din culme se pornește spre apus. Iarba moale dă senzația mersului pe un covor pufos, nemărginit. În scurt timp se ajunge la vechiul drum ce unea Schela Gorjului cu Jiul de Vest, peste Pasul Vâlcan. Pe aici, în marșul său spre Alba Iulia a trecut odinioară Mihai Viteazul și mult înainte romanii, fiind singura legătură între Castrul din Bumbești și Sarmisegetuza Ulpia Traiana. Se intră pe această cărare și se cotește spre nord, către Pasul Vâlcan. În dreapta se vede adâncitura Obârșiei Bratcului și culmea muntelui Dumitra. Iată Pasul Vâlcan. În față altă deschidere de priveliști minunate: în stânga se vede Vârful Straja cu toată splendoarea lui iar în dreapta panorama Parângului și vârfurile lui semețe, după care, la nord, Vârful lui Pătru și Vârful Șureanu. În față , peste Valea Jiului de Vest se zăresc înălțimile Retezatului, până departe, către Godeanu. Aici traseul ia sfârșit, turiștii putându-se îndrepta spre Cabana Pasul Vâlcan.

O SCURTA PREZENTARE A LOCALITATII

     În 22.05.2003 s-a aprobat Statutul orașului Bumbești-Jiu, conform Legii nr96 din 18.03.2003. Denumirea unității administrativ-teritoriale este Bumbești-Jiu și are categoria de oraș declarat în anul 1989 prin Decret prezidențial. Orașul Bumbești-Jiu, amplasat în partea de nord a județului Gorj de o parte și de alta a râului Jiu, este unitate administrativ-teritorială de bază, fiind formată din patru sate :Pleșa, Tetila, Lăzărești și Curtișoara. Satele acestea își păstrează caracterul preponderent rural. Acestora li se aplică reglementările legale în vigoare specifice mediului rural . Întinderea teritoriului administrativ al orașului este de 21402,4 ha, având ca vecinătăți: N județul Hunedoara, S municipiul Târgu-Jiu, E comunele Mușetești și Bălanești, V comuna Schela și Turcinești.
     Din punct de vedere al amplasării putem specifica: satul Pleșa, amplasat în partea de vest a orașului și pe partea dreaptă a râului Jiu, fiind la o distanță de 1,5 km față de centrul orașului, satul Tetila este amplasat în partea de sud a orașului, fiind la o distanță de 6 km față de centrul orașului, satul Lăzărești amplasat în partea de est a orașului, la o distanță de 7 km față de centrul orașului (satul a aparținut rând pe rând comunelor Tetila, Câineni, Curtișoara, Mușetești iar din anul 1968 aparține localității Bumbești Jiu), satul Curtișoara, amplasat în partea de sud a orașului, fiind la o distanță de 10 km fața de centrul orașului . Orașul Bumbești-Jiu are o populație de 11711 locuitori, din care 263 sunt de etnie rromi.
     Autoritățile administrației publice locale sunt Consiliul Local, ca autoritate deliberativă și primarul, ca autoritate executivă. Patrimoniul public și privat al orașului este 4 ha spații și zone verzi, 2,25 ha teren situat in zona „C”-uri, terenurile ocupate de Castrul roman și instituțiile de învățământ, de spital și instituțiile de cultură, stadion, spațiile de parcare și de joacă pentru copii, clădirile școlilor de orice fel, policlinica, clădirea primăriei, rețelele de alimentare cu apă și amenajările aferente, rețelele de canalizare, de agent termic, de gaze naturale și dotările aferente. Actualmente localitatea este cunoscuta sub denumirea de Bumbești-Jiu, oraș de gradul II. În componența localității Bumbești-Jiu regăsim: - centrul civic Bumbești-Jiu - sate: Curtișoara, Lăzărești, Pleșa, Tetila. - cătune: Sofrăceni, Câineni, Bârlești, Sublaz, Poarta Țărânii, Delureni, Curpenoasa, Luncani, Vișina, Lainici, Lunca Florilor, Pietrele Albe; cătunele fiind delimitate după denumirea populară.

POPULAȚIA

Primul recensământ al populației efectuat în Principatelor Române are loc în 1859. La următorul recensământ, efectuat în 1912, în documentele Direcției Județene de Statistică comuna Bumbești-Jiu avea un număr de 4.302 locuitori în total, împărțiți pe sate. Am date de la Recensămintele din anii 1930, 1956, 1966, 1977 și 2002. Populația a evoluat conform următorului tabel:
An de
referinta
Total
locuitori
Centrul civic Bumbesti-
Curtisoara
Lazaresti Plesa Tetila
1912 4302 1971 905 406 401 619
1930 4115 1903 903 256 417 636
1956 6474 3900 914 297 619 744
1966 8624 5863 904 316 800 741
1977 10075 7381 983 384 220 807
1979 10210 5466 2124 - 1033 365 784 463
1980 10650 5877 2126 - 1033 364 784 463
1981 11180 6371 2140 - 1030 378 790 471
1982 11450 6593 2152 - 1044 378 795 479
1983 11900 7005 2160 - 1056 373 800 486
1995 11153/14500 8637 768 410 475 863
2002 10936 6524 1706 - 806 373 425 1171
Barbati 5364 3192 837 - 373 186 207 579
Femei 5572 3332 879 - 433 187 215 543

GEOGRAFIA ECONOMICĂ A LOCALITĂȚII

Pe raza orașului Bumbești-Jiu funcționau un număr de:
- societăți pe acțiuni: - S.C. U.M. SADU S.A. - S.C. HIDROCONSTRUCTIA S.A. Bucuresti Sucursala A.C.H. Valea Sadului - S.U.I.N.P.R.O.D. Bumbesti-Jiu - S.C. PARC INDUSTRIAL GORJ S.A. BUMBESTI-JIU
 - instituții - Consiliul Local - Spitalul orășenesc - Liceul Bumbești Jiu - Scoala Generala Bumbesti-Jiu - Circumscripția Fiscală
 - S.P.G.C. Bumbesti-Jiu
 - S.R.L.-uri
 - asociații familiale
 - independenți
   De asemenea mai exista o balastieră care scotea materialul de construcții din albia Jiului. Importanță economică mai are și piatra de construcție extrasă din cele două cariere: Cariera Meri și Cariera Pleșa care exploatează granitul, aflat din abundență în aceste locuri (înainte de 1989 acesta era livrat industriei materialelor de construcții din București, Cluj, Constanța, Sibiu, Timișoara.) Astăzi Cariera Meri aparține asociaților SECOL ROMANIA SRL și S.C. ECYMED COM SRL, persoane juridice române. Societatea este constituită potrivit prevederilor Legii nr. 31/1990 privind societățile comerciale, cu toate modificările ulterioare, sub forma unei societăți cu răspundere limitată (SRL).Obiectul principal de activitate al societății este cel prevăzut în CAEN la grupa 1411: extracția pietrei pentru construcții. Zona de exploatare corespunde cu perimetrul de exploatare Bratcu - Meri în suprafață de 0,217kmp, identificat de Agenția Națională pentru Resurse Minerale cu numărul topo 4107 – 12, acesta fiind situat în județul Gorj, de-a lungul pârâului Bratcu, în versantul drept al Văii Jiului, pe DN 66 Tg-Jiu – Petroșani , la circa 5 km nord de localitatea Bumbești-Jiu și la circa 40 km sud de orașul Petroșani.
    Accesul la obiectivul economic S.C. CARIERA MERI S.R.L., se realizează atât pe DN 66 Tg-Jiu – Petroșani cât și pe magistrala de cale ferata 202 până la stația Meri.Accesul la zăcământul de granit Bratcu-Meri, respectiv Cariera Meri, se face prin intermediul unui drum de exploatare care urmărește cursul pârâului Bratcu, de la confluența acestuia cu Valea Jiului spre amonte, drum care deservește atât Cariera Meri cât și exploatările forestiere din zonă.
 POȘTĂ ȘI TELECOMUNICAȚII Activitatea se bazează pe servicii poștale tradiționale: corespondență, mandate, mesagerie și alocații, operațiuni banc-post, încasări telefoane, vânzări produse papetărie. Oficiul poștal Bumbești-Jiu deservește toata localitatea. Urmează specializarea cu servicii noi poștale: E-post, E-mandat, într-o primă fază. Chiar și în 1995 activitatea de poștă și telecomunicații era slab dezvoltată, rămasă la nivelul anilor 1960. Exista o singură centrală telefonică manuală, care deservea 400 abonați. Din 1996 s-au început lucrările pentru construcția centralei telefonice automate prin alocații bugetare, prin ROMTELECOM. În 2003 condițiile oferite abonaților sunt moderne . Oficiul poștal Bumbești-Jiu aparține de Compania Națională Poșta Română.
 TRANSPORTURI Peste apele principale Jiu și Sadu sunt poduri: Puntea Bumbești-Porceni, construită de locuitori și podul peste Sadu al șoselei naționale Comunicarea comunei Bumbești se face prin șoseaua națională Tg-Jiu –Petroșani, prin șoseaua comunală ce străbate comuna de la N la S, printr-o altă șosea comunală, ramificația celei de mai sus și, care duce șoseaua națională de la cătunul Bârlești. Mai sunt trei drumuri ordinare:unul din cătunul Bârlești, duce la comuna Gruiul și cătunul Arșeni, altul din Bumbești în șoseaua națională, al treilea , drumul pe marginea Sadului ce se desparte de șoseaua națională, de la confluența acestuia cu Jiul, merge paralel cu râul și duce în munți la pichetul Gloabele; mai este o potecă care merge pe plaiul Bumbeștilor și duce în muntele Trântorul și de aici la pichetul Curmătura și muntele Paltinul. Orașul posedă o rețea de căi de comunicație accesibilă, reprezentată prin calea ferată electrificată, care are mai multe stații chiar în interiorul defileului, de asemenea șoseaua națională , numeroase drumuri forestiere, ca și potecile ce-l poartă pe drumeț în orice sector al orașului. Drumul cel vechi , popular, istoric, care a păstrat întotdeauna legătura între nord și sud a trecut prin Bumbești. Sute și chiar milenii, drumul de legătură între Oltenia și Ardeal nu s-a făcut prin sălbaticul și îngustul defileu al Jiului, ci peste culme prin pasul Vâlcan la 1621 m înălțime pe unde au urcat și armatele romane în drum spre capitala Daciei, pe care au asaltat-o din mai multe direcții. De la Castru începe drumul roman către Sarmisegetusa, trece Jiul, suie în gura Plaiului unde terenul este foarte accidentat și unde se văd semne romane, trece pe la Piatra Cătanei unde suișul este un adevărat pripor și unde e greu de străbătut, se continuă pe la Comandă, Scărișoara, pe muntele Zănoaga, până la dâlma Hurezu, muntele Moian, Aluniș, Vâlcan, Crivadia, Dealul Babii, Merișoru, Baru, Puiu, Hațeg și Grădiștea numită și azi de munteni “Cetatea lui Decebal”. Acest drum , deși nu a fost pietruit a fost urmat și de austrieci în timpul anexării Olteniei către Tg-Jiu. Până astăzi drumul cel vechi peste munte este impracticabil pentru căruțe. Sătenii de la Schela, Vălari, Rugi din Subcarpații Olteniei folosesc încă drumul militar peste culme , prin pasul Vâlcan cu tot urcușul pe plai de munte, întrucât este mai de-a dreptul spre orașele Vulcan și Lupeni. Un alt drum pleca chiar din satul Bumbești peste plaiul Bumbeștilor, traversând versanții Parângului, coborând în nord la Livezeni. Deci populația locală de pe ambele versante ale Carpaților au continuat să se folosească de căi și cu piciorul a cutreierat aceste drumuri ocolind uneori punctul de vamă al graniței ungurești (Polatiște). Căile de comunicație sunt reprezentate de căile ferate și căile rutiere, care au o densitate peste media pe judet. Rețeaua de căi ferate este reprezentată în primul rând de calea ferată normală ce traversează orașul de la nord la sud și face legătura între Oltenia și Transilvania prin defileul Jiului. Mai există câteva racorduri de cale ferată care deservesc obiective economice: Sadu I, Sadu II, Cariera Pleșa. Rețeaua de căi de comunicație rutieră este formată din DN 66( construit în ultimul deceniu al sec al XIX-lea și asfaltat în 1970-1972) ce străbate teritoriul pe direcția NS (prin defileul Jiului), DN665 ce asigură legătura cu localitățile de sub munte (Mușetești, Crasna, Novaci, Baia de Fier, Polovragi), DC 149 care face legătura cu comuna Schela și drumurile comunale DC3 și DC3A ce fac legătura cu satele ce aparțin orașului. Porțiunea Filiași-Tg-Jiu a fost modernizată în perioada 1956-1959 cu îmbrăcăminte din asfalt și beton de ciment. Porțiunea Tg-Jiu-Bumbești a fost modernizată în perioada 1961-1962, iar cea de la Bumbești-Jiu la Lainici între anii 1966-1969. Calea ferată Filiași-Tg-Cărbunești-Livezeni –117Km a fost construită de administrația CFR între anii 1886-1948 în 5 etape, în regie proprie, cu antreprize particulare, tineri voluntari, și militari ai armatei române. Rețeaua de apă potabilă din oraș însumează o lungime de 15 km, compunându-se din două aducțiuni: Sadu I cu o lungime de 5 km, cu alimentare din râul Sadu; Sadu II cu o lungime de 10 km, cu extracția apei din puțuri forate la mare adâncime. Rețeaua de gaze naturale are o lungime de 5 km iar cea de canalizare publică o lungime de 8 km. În 1898 Serviciul Tehnic al județului Gorj, printre drumurile administrate avea și 2045 ml în Bumbești-Jiu,Poteca Locuri rele. În 1951 s-a terminat DN 24 Filiași-Bumbești-Jiu, iar după modificarea numerotării drumurilor naționale a devenit DN Filiași-Bumbești-Jiu-Lainici. Străzile orașului ( Jiului, Gării, Trandafirilor, Narciselor, Parângului, Grigore-Alexandru Ghica, Zorilor, Castanilor, Stadionului, Clubului, Muzeului, Nufărului, Liliacului, Bujorului, Gheorghe Dumitrescu-Bumbești, Gheorghe Tătărăscu, Bradului, Castru-Vârtop, Vișina, Meri, Lainici, Pietrele Albe ) și aleile (Gării, Merișorului și Pleșa ) au o lungime de 55,11 km. Din Tg-Jiu urcă de-a lungul Jiului spre N, trecând prin Bumbești-Jiu și în continuare prin Defilelu Jiului, până la Livezeni. Declanșarea primului război mondial a determinat România să prelungească drumul de fier de la Tg-Jiu spre munți, pentru a asigura apărarea trecătorii Vâlcan și astfel s-a executat între 1 octombrie 1915 și 1 aprilie 1916 tronsonul Tg-Jiu-Bumbești-Jiu (16 km). În ceea ce privește calea ferată Bumbești-Livezeni, construcția a început la 1 martie 1923, sistată între 1931-1937, reluându-se lucrările la începutul anului 1937 iar la 4 noiembrie 1941 s-a inaugurat tronsonul Bumbești-Meri, pentru transportul materialelor și muncitorilor (8 km). La 31 octombrie 1948, primul tren încărcat cu cărbune din Valea Jiului a trecut pe linia ferată construită de tinerii brigadieri.Prin deschiderea acestei linii, distanțele pe calea ferată între Muntenia, Oltenia și Valea Jiului s-au scurtat cu sute de kilometri. La lucrările din această perioadă au participat 27.988 tineri voluntari, constituiți în Șantierul Național de Muncă nr. 1 “Gheorghe Gheorghiu Dej”. Numai pe tronsonul Bumbești-Livezeni, cu o lungime de 31 km s-au executat 2,3 milioane metri c terasamente, 21 poduri și 59 podețe, cu o lungime de 1166 m, 27 viaducte de ~1000m, 39 tunele cu 7880m , 2500 m ziduri de sprijin, 5 stații, costul lor fiind la această dată de 1,4 miliarde lei. Prin volumul impresionant al lucrărilor (poduri, podețe, viaducte, tuneluri și ziduri de sprijin, care ocupă 12,6km, adică 40% din lungimea traseului), linia Bumbești-Livezeni constituie cea mai grea construcție feroviară din țară și una dintre cele mai grele din Europa. În anul 1948, concomitent cu finalizarea tronsonului Bumbești-Livezeni 1000 de ostași ai armatei române și 3000 brigadieri au lucrat la modernizarea tronsonului Filiași-Bumbești-Jiu, pentru a-l ridica la capacitatea de transport a liniei noi. În perioada 1888-1964, remorcarea trenurilor pe calea ferată Filiași-Livezeni s-a făcut cu locomotive cu abur, asigurate de depoul Craiova și remizele de locomotive din Filiași și Tg-Jiu. Din 1964 au început să fie folosite, pe această cale ferata , locomotivele diesel electrice, iar de la 31 decembrie 1973 locomotive electrice. În perioada 1968-1973 s-a electrificat calea ferată Filiași-Petroșani Principalele poduri care erau aici sunt podul peste Tetila, din apropierea localității Curtișoara, lung de 16 m, construit în 1913 și consolidat în 1962, podul pasaj CFR de la Valea Sadului, lung de 35 m, construit în 1951, podul la intrarea în Defileul Jiului (la U.M.Sadu, lung de 395 m, construit în 1913. Tot în 1913 au fost construite podurile de lângă Lainici, primul lung de 61 m iar al doilea, aflat spre limita cu județul Hunedoara, lung de 43 m, consolidat la sfârșitul anului 1999. GĂRI Pe teritoriul orașului Bumbești-Jiu se află 6 stații CFR. Fiind stații mici și din cauza restructurărilor un șef are în subordine un număr diferit de gări. Valea Sadului din punct de vedere al călătorilor aparține de Tg-Jiu, marfă și infrastructura sunt subordonate de șeful de stație de la stația Ecaterina Teodoroiu. - Parângu - Bumbești - Valea Sadului - Meri - Lainici - Pietrele Albe SERVICII BANCARE - filiala CEC Bumbești-Jiu; - Banca CARPATICA; - Cooperativa de Credit „Colsacred” Bumbesti-Jiu.
 TELEVIZIUNE PRIN CABLU Există 2 firme de televiziune prin cablu în localitate:
 - OLTENIA STAR MUSIC PRODUCTION BUMBESTI-JIU
 - S.C. CCC Blue Telecom S.A.
 AJOFM În 1998 a luat ființă la Bumbești-Jiu Agenția Județeană de ocupare a forței de muncă.
 COMERȚUL ȘI SERVICIILE Firmele existente pe teritoriul Orașului Bumbești-Jiu: “AURAS”SRL, ABARES CARMEN SRL ADECCO SRL ADNAS COM SRL AIDA SRL AILAROC SRL ALDANA AGROTOUR SRL ALDECORA CONSTRUCT SRL ALECON PROD SRL ALL MUSIC SRL ALLSYSTEM SRL ALPAFIMI COM SRL ANROX COM SRL ANTELIO PROD SRL ASKLEPYOS COM SRL AVAGRID COM EXIM SRL BACTIM COM SRL BEGONIA COM SRL BENEFIC SRL BERBERAC PROD SRL BICOCANUT PROD SRL BILFOR SRL BOGADEXI SRL BOGHIAN SRL BORCHEN PROD SRL BORGFOREST SRL BOTIZPET TRANS SRL BULACU SRL BURDUSEL COM SRL C B FARMALIS SRL CABLU TV SRL CAGIVA COOPERATIVA MESTESUGAREASCA MICA CANDOR IMPORT EXPORT SRL CARIERA MERI SRL CARPAT AGREGATE SA BUCURESTI - PUNCT DE LUCRU PORCENI CASNI COM SRL CLUB MERIDIAN 2002 SRL CODRUT NICO PREST SRL COLEGIUL MIHAI VITEAZUL COMPANIA HOTELIERA GORJ SRL COMSAV PATREXIM SRL CONFERD SA CONSILIUL LOCAL BUMBESTI JIU CONSULTING COM J.I.SRL CONSUMCOOP BUMBESTI JIU COOPERATIVA DE CREDIT COLSACRED BUMBESTI JIU OC COSGAB PREST COM SRL CRILIO DUE EXIM SRL BUCURESTI - PUNCT DE LUCRU BUMBESTI-JIU CRISTI MONA SRL CROITEX ALIBARGET CMM DABCOMED SRL DALIA COM SRL DARJAN IMPEX SRL DAVROZ SRL DAYLE COM SRL DEDIU SRL DERAT SERV SRL DETRO SRL DEUSIL IMPEX SRL DIOGENE SRL DIOMAR SRL DIPROCHIM COM SRL DISTRICON SRL DOFAN COM SRL DORTYX SRL DPD INVEST SRL DR. SOLGA SRL DREAMER SRL DUEPOPVIC SRL DUMAD FOREST COMP SRL ECO GROUP INDUSTRY SA ECO WALD SRL EFCOMARIANA COM SRL ELI HAR TRANS SRL EMIDOR IMPEX SRL ESTETODERM SRL ESTIM SRL ETONIC SRL EUDACO PATRUT SRL EURO LIGNA GAVENEA SRL EVERESTAMA SRL EXPIADO SRL FABRICA DE PRODUSE DIN SIRMA SRL FAIDOROM SERVICE SRL FARBUM SRL FILGAL COM SRL FLEZICOM FORAMIN IMPEX SRL FRAM SIND SRL G.S.EMA-GORJULUI SRL GARFI SRL GARIPRED SRL GAZCOM MARKETING SA GEAMGIU CMM GEICOM EX-IM SRL GELUX SRL GENERAL FOOD COM SRL GENERAL TRUST SA GENIUS SRL GETO SAD SRL GHEVIL IMPEX SRL GHICA EX-IM SRL GIEMAS SRL GINURAL SRL GIOVANII SRL GLOB TRANS SRL GRANCAS PROD COM SRL GRANSTONE SRL GRIDANA SRL HARLEQUIN-COMPANY SRL HARS PROD SRL HIDRIVE EXIM SRL HIRAL EXIM SRL HONESTY SRL HORANGELA SRL HORMIZD SRL IBOICA SRL IITEIV AMORA SRL ILVI EXIM SRL INCROSSO FUNGHI SRL INDUSTRIAL EUMECA SRL INDUSTRIAL METALCONFTEXT S.A. INESCOM SRL INOPEX SRL INTERCITY TAXI SRL IRA MARK COM SRL JINU COMEXIM SRL JIRAXON SRL KAFOR SA L$G STAR COM IMPEX SRL LARMOND SERV SRL LERITIMPEX SRL LEVROMBEL SRL LIBERCOM-SRL LIDIA MAR SRL LONADDO COMPANY SRL LTMA CONF SRL LUCIANA PROD COM SRL LUCKY STAR 2003 SRL LUCRIS SRL LUMITEL COM SRL MAGNOLIA IMPEX SRL MALEVIO SRL MARDOLS SRL MARINA-SRL MARINAS-SRL MARINPEX TOP 2000 SRL MASS MEDIA IMPEX SRL MATIS COM SRL MAUGIAN SRL MAYER SRL MECLAR COM SRL MECRODEX SRL MEGANET SRL MENSANO COM SRL MEVEXIM SRL MEVIM PRODCOM SRL MIBONI IMPEX SRL MICRO EL DIGIT MIGMA SRL MILISTART SRL MIPESAD SRL MIRXALEX SRL MISTIK SRL MITICI SRL MIXAN CON SRL MORMARCOM SRL MR SPRINTER SA MUNCA PREST CMM NAFTCHIM S.A. NALIR SRL NAMODISTI SRL NATMORERO SRL NILUELA IMPEX SRL NORIMON PREST SRL OBSTEA PORCENI BIRNICI (PLESA) OCOLUL SILVIC BUMBESTI OLMAZ PROD SRL OLTENIA STAR MUSIC PRODUCTION SRL ORMER-COMEXIM SRL PANBERO SRL PARBRIZUL AUTO SERV SRL PAROHIA SADU II PATRIOT KAION SA PENCIL SRL PG SOLUTIONS SRL PIDON IMPEX SRL PIMEX COM SRL POPECI REUT SA POSTACO PROD SA PREDESCU SRL PRENCOM INSSERV SRL PRO SOLE INVEST SRL PRODROVIDAF COM PREST SRL QUARTZ SRL RADA-SIV IMPEX SRL RAPOLUS SRL REBUS COM SRL RECORD PROD REGULUS SRL RELADMED SRL RENTA IMPEX SRL RENTABIL SRL RENT-ROM CORPORASION SRL RENZO IMPEX SRL REPARATII MINIERE SA ROMBRIT SRL RONGIR COMPANY SRL ROVERS SRL ROXMAR COOPERATIVA MESTESUGAREASCA MICA RUDI SRL RUDIANA COM SRL RUSESCU DORIN SRL RUVEXIM SRL RYODEL IMPEX SRL S.A.G.DIANA SRL SADU IMPEX SRL SARPELE ROSU SRL SC ANCORAD OLTENIA SA CRAIOVA - PUNCT DE LUCRU BUMBESTI-JIU SC. AGHEMIL COM SRL SC. IONAUR SRL SC. NAN ELECTROFIL SRL SC. ROMCOMP DANIEL SRL SC. ZIRCO GRIMALDI SRL SCRYCOB COM SRL SEA AND LAND MAV SRL SEGVRN COM SRL SEMNAL M2 SRL SERES PROD COM SRL SERVICIUL PUBLIC DE GOSPODARIE COMUNALA BUMBESTI-JIU SILVA INDUSTRIES SRL SINDICATUL LIBER “FRAM” SINDICATUL LIBER RATMIL-U.M.SA SADU SMARTY SRL SOCIETATEA AGRICOLA POMICOLA CURTISOARA S. C. “U. M. SADU” SA FILIALA A COMPANIEI NATIONALE ROMARM SA SOGEANA CMM SOLSIL SRL SOLTIM SRL SOMIMAS PREST COM SRL SORCLAU TRADE SRL SOSTEN LTD SRL SOYMEX COM SRL SPARROW SRL SPITAL ORASENESC SPITALUL ORASENESC BUMBESTI-JIU SUINPROD SA SUVEMAD SRL TANORA SRL TANTA TEX COM SRL TERCMON SRL TOLBAC SRL TOSTAO COM SRL TRANSFOREST SRL TROFIC COMEXIM SRL TYN COM SRL UCSEPOP ADAIRA SRL ULENILAV SRL ULGEPO SRL UNIBELT SA URTEX PROD SRL VAZPRO IMPEX SRL VEDESCOM SRL VELO EXIM SRL VEPAMIC SRL VIA CLAMIRA PROD SRL VIAPAN EXIM SRL VIISOARA SRL VIRASAT 2000 SRL VOCHITOIU SRL VOTICOM SRL VOVIL SRL WHY NOT IMPEX SRL WORLD DREAMS SRL XELADA COM SRL XEXPER PREST SRL ZEITA SRL ZLATKOM IMPEX SRL